Connect

Vasile Dragomir

Tricolor

vineri, 18 noiembrie 2011

Ghinion sau nepăsarea sistemului ?


u ce să încep ? Viaţa mea a fost un şir de ghinioane ? Nu am ştiut eu ce trebuie să fac ?
La cei 57 aproape de 58 de ani concluzia mea este că pentru unii ghinionul este la el acasă , printre aceştia mă număr şi eu şi nu î-mi mai este ruşine să o spun .
Am tot auzit de persoane cărora li s-a făcut tot felul de nedreptăţi sociale şi financiare , artiştii se plângeau acum câţiva ani cu sau fără dreptate , apoi au venit alte categorii sociale şi acum au intrat sportivi de performanţă . Dar nu despre vaietele lor disperate vreau eu să povestesc .
Viaţa mea este mult mai importanţă pentru mine şi atât , pentru societatea în care am trăit şi continui să trăiesc se pare că nu a contat şi nu va conta .
Ca şi sportivi de performanţă am început de copil să lucrez pentru a avea un ban cu care să î-mi pot cumpăra un costum de haine sau cele necesare la şcoală . La 12 ani lucram vara la CAP-ul socialist din sat pe o căruţă cu care adunam pleava de la combinele de treierat grâul . Era greu pentru un copil de 12 ani dar nu aveam altă alternativă şi pe atunci mă bucuram că pot să î-mi câştig un bănuţ . Şi atunci ca şi acum copiii de şefi şi de parveniţi nu făceau nimic şi aveau mai mult ca mine . Am lucrat ca şi copil la culesul caiselor ,piersicilor , cireşelor strugurilor până începea şcoala în septembrie la IAS Nazarcea , jud Constanţa , fructele trebuiau culese cu mare grijă sortate şi ambalate în lădiţe care mai apoi erau transportate la aeroportul Mihail Kogălniceanu de unde erau preluate de avioane de marfă şi a doua zi se regăseau pe pieţele din Germania şi alte ţări capitaliste unde copii pe atunci nu trebuiau să muncească Tot în perioada copilăriei am lucrat la irigarea socialistă : aveam în primire ca şi copil o motopompă şi o grămadă de ţevi şi aspersoare de aluminiu pe care trebuia să le muţi prin lanul de porumb sau alte culturi . Ţin minte ca acum că cel mai greu era la lanul de porumb deoarece trebuia să ai grijă de porumb ca de ochii din cap şi acesta creştea destul de repede . În această postură am lucrat 2 luni de zile 24/24 trebuia să fii acolo lângă motopompă , acolo mâncam acolo dormeam şi la final m-am ales cu mai nimic deoarece d-l preşedinte de CAP m-a furat pur şi simplu la ore şi nu m-ia pontat toate orele lucrate în tip ce copiii lui aveau de toate şi nu făceau ce am făcut eu Ghinion nu pentru mine . Încă de pe atunci simţeam că ceva nu este în regulă cu mine , oboseam mai repede decât alţi copiii de vârsta mea dar puneam totul pe lipsa antrenamentului . În această povestire nu voi vorbi despre rolul părinţilor mei sau al fraţilor mai mari eu fiind cel mai mic deoarece şi această povestire ar ţine tot de ghinion .
În toată copilăria mea nu î-mi aduc aminte decât de muncă nu de joacă ca la ceilalţi copiii deoarece tot timpul era ceva de făcut fie acasă fie la câmp fie la animale . Începând de primăvară când se ara şi semăna şi până toamna la cules exista ceva de lucru pentru mine .
Apoi a venit perioada decisivă vieţi când a trebuit să optez pentru liceu sau profesională . Şi aici am avut ghinion că am optat pentru profesională . Spun ghinion deoarece nu ştiu dacă prima variantă ar fi fost mai bună pe vremea aceea . Liceul l-am făcut ori cum la seral mai apoi şi chiar am dat şi la facultate dar …. Iar vorbim de ghinion . Un alt ghinion al vieţii a fost şi armata , eu nu am beneficiat ca alţii de situaţia sănătăţii mele şi chiar dacă simptomele erau tot de oboseală am făcut armata ca ori ce român la artileria de 100 mm ca servant încărcător ca să am ce depune efort . Ghinion din nou vor spune prietenii mei sau cei care vor citi , dar nimeni absolut nimeni nu va gândi că nici atunci ca şi acum doctorii nu şi-au făcut meseria pentru că nu a dat nimeni nimic pentru mine . A ajutat bunul Dumnezeu şi am terminat armata cu bine , am continuat să lucrez în diferite locuri de muncă mai grele sau mai uşoare dar şi aici am fost urmărit de ghinion . Pe vremea lui Ceauşescu se dădeai trepte salariale , ei bine eu luam totdeauna treptele ( măririle de salariu ) numai după lupte grele şi multă , foarte multă aşteptare . Totdeauna erau alţi mai buni ,mai în nevoi , mai legali decât mine , ghinionul s-a ţinut scai şi aici de mine până la ieşirea în pensie de boală . Despre această perioadă trebuie să vorbesc deoarece dacă până aici ghinionul s-a ţinut de mine de abia de acum urma să nu mai scap de el în veci . Trebuie să spun că dacă nu te împaci cu ideea că nu ai noroc şi că singurul care îţi stă aproape şi te veghează zi şi noapte este ghinionul atunci ai mari şanse să clachezi moral sau mai grav mintal .
Boala mea este o boală ereditară pe care am moştenit-o fără acordul meu (ghinion) medical am fost încadrat cu ”Cardiopatie ischemică dureroasă , anghină pectorală restantă post infarct miocardic ” şi propus conform boli la gradul II ce ace era şi legal dar cum arză-l focul de ghinion la gradul II cuantumul pensiei este mai mic decât la gradul III . Şi aici v-am spus că nu am scăpat de ghinion , apoi a intervenit ghinioanele din urmă care au făcut ca salariile mele să crească cu încetinitorul sau de multe ori de loc . Dar să nu trec mai departe şi să uit . Am spus că boala mea medical este ”Cardiopatie ischemică dureroasă , anghină pectorală restantă post infarct miocardic ” deoarece şi aici ori cât am spus eu că problema mea vine genetic nimeni nu m-a ascultat că doar nu eram eu medic nu . Şi dacă doctorii ar fi constatat pe bună dreptate că aveam o malformaţie genetică cu o îngustare a unui vas important de sânge ce duce la inimă ar fi trebuit să-mi recunoască faptul că eu am lucrat bolnav fiind şi aş fi beneficiat de pensie de limită de vârstă . Dar Ghinionul nu s-a lăsat şi a făcut el în alt fel încât să am o pensie de doar 500 de lei după 20 de ani lucraţi pe cartea de muncă plus cele 4 vacanţe ale copilăriei lucrate la comunişti. Aşa a vrut ghinionul aşa s-a făcut şi aşa a rămas . Acum urmează ca el ghinionul să îl oblige pe Traian Băsescu să î-mi mai taie şi din această sumă deoarece a constatat el ghinionul că acum am mai mare nevoie de medicamente deci de mai mulţi bani şi s-a hotărât el să mai î-mi joace o festă .
 GHINION NU ?Ce vină au autorităţile , medici , sau altcineva că eu sunt un ghinionist .
Nu aştept să î-mi răspundă nimeni deoarece sigur ghinionul nu vă va lăsa şi cu atât mai mult nu aştept vreo reacţie din partea statului în care ghinion m-am născut şi eu ca să-l încurc cu ghinionul meu .

Niciun comentariu: