Etnia rromă (ţigan ) de lângă noi

Cu privire la originea tiganilor au fost emise mai multe ipoteze dar cei care au reusit sa faca lumina au fost lingvistii, stabilindu-se originea indiana a acestora (migratia tiganilor din India catre Europa facandu-se intre secolele al IX-lea si al XIV-lea, in mai multe valuri). Prezenta lor in Tara Romaneasca este mentionata prima oara intr-un document de cancelarie din 1385. Inca de la primele atestari ale prezentei lor in teritoriile romanesti tiganii au fost robi. Ei vor perpetua aceasta conditie sociala multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la mijlocul sec. al XIX-lea. Ar fi fost aici interesanta prezentarea categoriilor de tigani (tagme) la inceputul secolului al XIX-lea: aurari (rudari), caramidari, lingurari, ursari, zavragii, caldarari, netoti, vatrasi. In anii celui de-al doilea razboi mondial tiganii au trait tristul episod al colonizarii in Transnistria unde au pierit un numar insemnat.
"Viata particulara a tiganilor se desfasoara cu totul altfel decat viata publica. In primul rand este de remarcat solidaritatea tiganilor. Cu toate ca uneori se cearta si chiar se bat, nu se fura si nu se inseala intre ei. Un tigan este un rom sau un kalo (rom = tigan, barbat; kalo = negru) iar un individ apartinand oricarei alte natii este un gajo sau parno (gajo = individ care nu este tigan; parno = alb). Una dintre marile ciudatenii (in aparenta) ale comportamentului tiganului este modul sau diferit (chiar contradictoriu) de a se comporta fata de cei ce se cheama rom si cei ce sunt numiti gajo. Oricat de galagiosi sunt tiganii si oricate pricini ar avea intre ei se poate spune fara exagerare ca intre ei sunt cu mult mai corecti decat in relatiile cu cei de alta natie. Un gajo este intotdeauna un individ fata de care un tigan nu are prea multe obligatii morale. Neexistand vreo consideratie pentru un gajo, comportamentul unui tigan nu include in aceasta directie niciun scrupul. O neintelegere intre tigani este privita ca ceva grav, ceva la a carei rezolvare iau parte toti membrii colectivitatii respective, pe cand o neintelegere a unui rom cu un gajo este privita ca ceva foarte firesc."

Muţi ani au fost pur şi simplu neglijaţi de autorităţi sau dacă au făcut ceva pentru ei s-a limitat la a le da bani , fie ca ajutoare sau bani ca pomană . Şi într-un caz şi în celălalt ţigani au profitat de aşa zisa noastră naivitate şi s-a folosit la maximum de ea . Ei nu au muncit efectiv într-o instituţie de stat sau particulară , după revoluţie dar au beneficiat în schimb de toate privilegiile . Sub masca cerşetoriei au adunat tot timpul bani peste bani ajungând să deţină la ora actuală sume uriaşe pe care le-au investit în aur sau palate . Nici o dată nu s-a ştiut cum a făcut ţiganul bani , aurul , sau alte avuţii . Când este vorba de legi ţiganii au în primul rând legea lor apoi vine legea naţională . Se supun orbeşte legi ţigăneşti prin tradiţie şi nu numai . Nimenea nici chiar ţigani care sau romanizat nu au divulgat prea mult din tainele etniei . Totul este învăluit în mister şi cu cât misterul este mai mare cu atât le sporeşte lor avuţia . Dacă mai sunt sau nu uniţi rămâne de văzut , deoarece ca şi la noi a luat fiinţă o nouă clasă socială ţiganul foarte bogat . Inainte toţi ştiiau ca trebuie să dea la bulibaşa ca să poată la o adică să-l ajute . Acum mulţi chiar foarte mulţi s-a convins că au fost ţinuţi în întuneric şi minciună. Nu sau dus la şcoală nu pentru că nu aveau cu ce ci pentru că aşa era tradiţia şi nu mai erau recunoscuţi dacă o încalca . Încetul cu încetul uni au înţeles că defapt de ei se folosea bulibaşa lor şi au început să înveţe si să se romanizeze . Însă se lovesc de dispreţul românilor care nu-I pot accepta ştiut fiind faptul că ei fură . Între ei se spune că nu se fură . Asta a fost până mai acum câţva ani în urmă . Acum au ajuns şi ei să se fure între ei în special cei care au urcat pe treapta socială . Sunt împărtiţi în bresle aşa cum erau români pe vremuri . Uni se ocupă cu cazane de ţuică , alţi cu cositorittul , etc . Din ce au prosperat numai Dumnezeu ştie dar au pus totdeauna monopol pe acele locuri de făcut bani din nimic . Pe vremea comunismului ei vindeau cinga , malete şi alte obiecte aduse de afară , seminţe la cinematografe şi perenuri de fotbal . Acum ei vând flori şi produse agricole în pieţe ( dar nu sunt producători ) , au majoritatea magazinelor de aur şi a caselor de amanet . Se spune ca rromul este obligatoriu negru ( mai bronzat ) , greşit sunt o grămadă de rromii blonzi . În Chişinău de exemplu toţi rromii sunt blonzi . Şi la noi sunt o grămadă de rromii blonzi . Este adevărat că sunt bresle diferite dar pe ansamblu tot rromii sunt . Ceace încercăm noi să scriem despre rromii este o mică parte din adevărul despre această etnie care a monopolizat românia şi nu numai dar la noi au ajuns până în cele mai înalte funţii din stat . Mâine poimine vom avea un guvern format numai din rromi şi alte naţionalităţi . În rest pot spune clar că stabori rromilor nu mai sunt aşă cum sew spunea neşcoliţi , că majoritatea au învăţăt şcoală au chiar faculţăţi . Restul etniei nu este lăsată să meargă la şcoală chiar de propria lor lege ţigănească .